Dorin treinu Opere alese \)ol. 3 Teologie entru azi Bucuresti 2011 Dimensiunea cuvdntului (vol. 2, poeme, 1997) Poema gdndurilor dedicata Marinelei Buturuga, pentru sinceritatea cu care m-a imbra^i§at. Stau la marginea lumii intr-un gol imens. Mana mea atinge acest gol enorm §i se intoarce la sine, pentru ca nu are unde sa cada. As. dori sa cada undeva §i mana §i piciorul §i gandul. Dar gandul nu le lasa sa cada. El le ajuta sa fie aproape de mine. Privesc §i nu vad nimic. Totul este intuneric. Totul este un gol de intuneric. Alerg din loc dar nici nu ma mi§c. Am impresia ca sunt dar nu sunt. Incerc sa ^ip crezand ca m« poate auzi cineva. Dar nu ma aude nimeni. Cred ca nici nu exista cineva care sa ma audd. Decat mana mea, ochiul meu plans, ritmul inimii mele ma pot auzi. Numai ele ma pot auzi §i ma pot face fericit. In^elegerea lor imi da incredere in in^elegerea mea. Visez un vis §i, cand ma trezesc, ele imi dau increderea ca /-am vwa/, ca 1-am putut visa. Mana mea se alunge§te prin gol §i ma prinde de suflet. Sufletul meu se alunge§te pe umarul meu §i ma face sa inieleg. Privesc golul din mine, din fa^a mea §i din spatele meu: un imens gol neutru. El nu face parte din nicio existen^a, cu toate ca eu il ating §i cu palma, §i cu piciorul §i cu ochiul. Daca l-am atins inseamna ca el exista §i nu ar putea sa nu existe, daca el este. Calc cu piciorul in gol, dar golul imi sprijina piciorul, chiar mi-1 apara. Ochiul meu se pierde in gol, dar pierzandu-se, el se regase§te pe sine. E ca o intoarcere acasa. Simfi ca vrei sa te intorci, insa e§ti deja. Sim^i ca vrei ceva, dar deja ai acel ceva. Nu te mai doare ca nu e§ti acasa, pentru ca tu e§ti acasa §i nu te mai supara ca nu ai ajuns, pentru ca tu ai ajuns deja. Gandul meu exploreaza golul §i il simte prezent. Nu e o inchipuire golul! E cat se poate de real, pentru ca il gandesc ca existdnd. Exista deja un gol iar eu il gandesc de doua ori. Exista deja un gol iar eu il gandesc doar odatd, pentru ca odata exista un gol §i nu de doua ori. Matematica, de exemplu, aici, se exclude. Nu este normal ca sa se masoare un gol, cand exista unitatea zero. Golul il contrazice pe zero aratandu-1 ca neexistdnd. Zero arata un plin, o linie care confine un con^inut, pe cand golul arata un inexistent cu o existen^a fara margini. Zero devine astfel ca ceva care create, pe cand golul este ceva static. Zero create la infinit in sine insu§i, pe cand golul este dintotdeauna acela§i. De exemplu, ce matematica m-ar ajuta acum? Matematica aerului n-ar putea face fafd imponderabilita^ii. Matematica marului ar fi prea compacta pentru o astfel de logic a. Matematica omului ar fi prea utilitard pentru o astfel de matematica. Dar nu te po^i gandi la matematica cand trdie§ti. Cand e§ti in mijlocul focului nu mai e timp sd te gdnde§ti la pasari, la insecte sau la cai albi. Cand e§ti in foe nu te mai gande§ti la nimic concret. Concretul focului exclude logica gandului. Gandul se mi§ca intre un posibil §i un probabil. El ia o forma de cifra sau o forma de litera sau o forma de §arpe. Pentru el e tot una sa existi sau sa nu existi. Gandul traie§te §ifara gdnd dar nu §ifara om. Omul naste gandul dar gandul face sa exist e omul. Gandul da curs vie^ii omului. Gandul §tie ca el este. Cateodata el §tie ca nu este. Probabil ca nu se §tie in intregime. Intregul are nevoie de parte ca sa-§i dea seama despre sine. Daca iau intregul §i il tai in par^i, inevitabil, partea poarta intregul. Intregul este un inteles plin. Partea este un infeles. Din aceasta cauza nicio parte nu este fara nicio parte. Precum un gand nu este fara niciun gdnd sau dupa cum sfar§itul unui cuvant nu este fara inceputul unui cuvant. Fiecare inceput isj are un sfdrsit dar fiecare sfar§it are mai multe inceputuri. 7 Daca inceputul golului a existat dintotdeauna atunci golul este dintotdeauna. Daca el a inceput sa existe, atunci el nupoate exista. Atunci el nu exista. Golul nu exista! Afirma^ia teoretica nu ma ajuta, atunci cand e vorba de practica. Cand, practic, fac un lucru, atunci nu mai exista, practic, nimic teoretic. Este ca §i cum ar fi un altul in locul meu, care sa umble prin gol. Ca §i cum un altul, care as. fi eu, mi-ar urma in gol §i ar vorbi cu mine din gol. Mana mea s-ar lini§ti langa mana lui. Sufletul meu s-ar impreuna cu sufletul lui. Din aceasta cauza pornesc cu mersul ca sa vad intinderea golului. Dar golul se face mai infinit cu cat eu incerc sa mi-l infeleg. Fac un pas sj nu ma mi§c de pe loc §i golul se amplifica cu inca un infinit. Daca fac alt pas se amplified cu inca un infinit. Infmitul golului se mare§te pana la infmitul infmitului. Este ca §i cum ai merge §tiind ca nu po^i sa stii niciodata unde mergi. Fac pa§i, care sa-mi demonstreze ca. pot sa inieleg. Nu ma mai gandesc, daca ma mai pot intoarce. Acest lucru este deja o fried prestabilitd. Este cert ca nu ma pot intoarce singur §i cu de la mine mers. Fac pa§i, ca sa inieleg §i nu dau de nicio certitudine a ra^iunii. De fapt nu §tiu, daca totul este atat de rational pe cat pare. Gandesc cateva zeci de ore §i apoi imi dau seama ca nu am gdndit deloc. §tiu foarte bine insa, ca in acest timp am gdndit. Imi revad insemnarile, paginile citite, randurile subliniate. Dar. . .nu mai §tiu, daca am gdndit sau nu. Stau §i ma gandesc despre ce am gandit §i nu pot sd certific acest lucru. Este ca §i cum «« asfi eu. Este ca §i cum altcineva venind ar fi citit, apoi ar fi plecat lasandu-mi mie greutatea de-a-mi aduce aminte. Am uitat de tot. Uneori uit §i de mine insumi crezand ca nu exist. Fac pa§i crezand ca nu-i fac. Miros flori de camp crezand ca nu sunt/Zon §i ca, de altfel, «« exw?« nimic. Vreau sa-mi dau seama, daca realitatea este re«/<5 sau nu este reald, daca eu exist sau «m ejcwf. Cand md gandesc uit ca mai exista §i intrebarea §i gdndirea §i rdspunsul. Gandesc totul a§a cum ar fi 10 sa fii fost numai gdndire, precum timpul nu ar mai fi fost decdt timp. Din aceasta cauza simt eel mai acut golul ca existdnd. Alerg prin gol zile intregi. Uneori cred ca ma lovesc de sfdrsitul golului §i ca ma rdnesc incercand sa ies la lumina. §i atunci parca prind mai multa putere §i cred §i eu insumi ca existd lumina. Stau adesea §i ma intreb cum este lumina §i nu pot sd-mi explic. O aseman cu mine, cu o floare de mac ro§ie, cu un greiere mic care canta in iarba. Ba o aseman §i cu muza mea cea frumoasa, cu zambetul ei, cu glezna ei, cu mirosul sanului ei. Stau §i ma gandesc, daca nu este ca una dintre ele. Stau si ma gandesc, daca nu ar fi ca una din mine. 11 Dar nu am certitudinea ca are vreo forma sau vreo culoare. Imi inchipui sentimentul meu sub^iindu-se ca o coarda §i, deodata, vibrand a§a de puternic incat simt ca explodeazd. Imi inchipui sufletul meu atat de fin, ca poate trece printr-un ascu^is. de sabie, fara sa se poata tdia la mana. Imi inchipui gandul meu atat de temut, ca sperie un alt gand printr-o singura privire. Dar nu pot sa gandesc cum este o lumina, cum este lumina, lumina... De curand am sim^it lumina ca §i cum ar fi numai un fluid sau un cristal strdlucitor sau un efluviu de lava. Dar nu §tiu daca este a§a precum este. Nu § tiu daca este a§a precum vrea ochiul meu §i sufletul meu §i gandul meu... Golul poate fi luminal Lumina poate fi dincolo de intunericul cu care ma acopdrl 12 Exista intuneric! Exista luminal Ma intreb de unul singur §i tot singur nu-mi pot da raspunsuri. Nu am unde sa cer, la nimeni pe care sa-1 §tiu, sa-mi dea ceea ce nu pot sa inieleg. Din gol nu pot iesi ca din intuneric. §i cand intru in intuneric nici nu mai §tiu ca sunt. Mai am doar amintirea ca aveam un ochi, o mana, un sambure de piersica §i o lamaie pe masa unde scriu, o cea§ca de cafea din care beau §i o coala de hartie pe care scriu laintamplare 1 ... 1 Poemul fluviu continua. ..Aici am redat doar 10 foi manuscriptice din cele 16 ale sale. In acest poem am vrut sa-mi imaginez cum gdndeste un om, in afara Revelajiei divine, existenfa ca totalitate §i existenfa de sine. Si mi-am dat seama ca poate spune numai lucruri banale despre sine sau ca nu prea are ce sa spuria despre sine. 13 Femeia in contur negru 2 dedicata lui Picasso Ea avea trupul in contur negru. Pe san avea o pata de deznadejde. Privirea ei plina de spaima ma incolfise. Inlemnisem traind langa umarul ei. Era rece ca un viscol. Langa cre§tetul ei, prin noi, trecea singuratatea. Nu ma puteam vorbi cu ea, nici ea cu mine. A§teptam o moarte ca sa ne scape. Ochiul ei era deznadajduit. Al meu nu mai spera, nu mai spera nimic 3 . A se vedea: http://en.wikipedia.org/wiki/Pablo_Picasso. Aici am tabloului. 3 Aici am descris interiorul unui tablou picassonian. El reprezinta vernisajul poetic al 14 Preludiu clasic Este o zi de iulie cu Beethoven 4 cantand la pian. Eu sunt pierdut in orbirea parului ei. Nu mai exista decat mainile noastre pe sunete. Se pierd toate rasucirile mele in lumina. . . . §i tu, atat de induratoarel 4 A se vedea: http://en.wikipedia.org/wiki/Ludwig_van_Beethoven. 15 Regretabil pentru noi Ne dam seama ca suntem efemeri pe masura ce ne dam seama. Ne dam seama ca stelele apun pe masura ce vedem stele apunand. Ne dam seama ca frunzele, oarecum frunzele au toamna lor, cand nu mai avem timp sa ne gandim la nimic, decat la lini§tea suprema. §i tot ce facem, facem prea tdrziu. Din regretele noastre mai raman doar oase stinghere §i vise neincepute. Acesta este pre^ul pe care ilpot da muritorii: sa viseze ca nu vafi astfel. 16 Indr ago stir e defiecare zi E§ti mai inalta ca privirea mea. De cand te vad pari mai subfire la trap. Motanul alb, de uimire, a tacut. Au scar^ait pietrele pu^in, la inceput. Apoi, ca un matisse 5 , cumplit m-a durut linia ta de pe trap. 5 Idem: http://en.wikipedia.org/wiki/Henri_Matisse. 17 Peregrinare Nu mi-am scris inca legenda. . . De aceea am nastere far a pre}. Sunetul cocorilor QSteflamdnd de dispre^. Dintr-o parte spre alta ma-ndrept. Am doar cuvinte prea pline in sufletul de dor ca s-astept. Am sabii, adanc infipte, in talpi §i in umeri. Am iubite de mult parasite §i mor^i inca nepldnsi. Un cantec pribeag imi este consoartd §i mama. De multe ori am vrut sa-mi schimb drumul precis . Am vrut sa-1 vand pentru o cina ca Esav. Mai aproape-mi se face eternitatea de trup. 18 Nu mi-am scris legenda: abia am inceput. . . 19 Poem optimist Se aprinde o lumina in ochii singurata^ii. Clopotele parca au incetat sa bata. Lafel §iploaia... Doar sufletul meu mai este inca bolnav de febra. El viseaza perfectiunea. Sufletul meu viseaza ce inseamna afi durere. Cu ochi de barbat, mai sunt inca tdnar ca sa pot privi. Trupul meu nu a imbdtrdnit de cuvinte. Simt ca sangele meu ma mai vrea. Visez cu mana mea o lini§te. Lini§tea insa se lasa a§teptata. Ochii intunericului imi §optesc cele trei cuvinte secrete ale vie^ii. 20 Pleddnd pentru ce mai existd Cand nu se mai stie ar fi trebuit spus. Jine minte!, ar fi trebuit spus. Cuvintele nu se vor termina. Infinite sunt cuvintele, ca §i cuvintele care nu sunt cuvinte. Intotdeauna mai ramane de spus despre cele din urmd. Poetul nu mai are timp sd le spund. Daca el nu le spune nespuse vor fi. Poetul e o pas are rard. El este eel care transcende timpul pentru a ramane. In urma lui se astern foi, versuri, puncte puse. Jine minte!, ar fi trebuit sa se spuna. Cuvintele abia 21 se nasc. Ele nu mor a§a de curdnd, ca timpul acordat unei vie^i. Ramane umbra viefii pe foile scrise, pe versuri, pe punctele puse. Ai putea sd-mi revezi chipul §i pofi sa faci acest lucru, daca-mi simfi cuvintele. Eu ma simt in fiecare cuvant. Nu mai pot fi despdrfit de cuvinte. Cuvintele, odata rostite, se rostesc apoi pe ele insele §ipe mine insumi. Precum aerul expirat ramane cu ceva din mine, a§a sunt §i cuvintele. Cuvintele imi sunt din mine. Ar trebui spus: Jine minte! 22 Povestea capacului dintr-un pare In parcul toamnei sta copacul cu o varsta bdtrdnd. A§teapta, desigur, a§teapta o noapte plina de stele. Ochiul lui a vdzut multe ce pot fi spuse. Mintea lui a gandit multe ce nu potfi spuse. Sta §i asteaptd copacul, semnul nu §tiu carui prieten vecin ca sa-1 salute. Dar salutul intdrzie, cum poate intarzia §i femeia pe care ai iubit-o. Salutul intdrzie, undeva, intre mine §i tine. Calatorii grabi^i, du§i de valul existen^ei, il ignora. Batranul copac i§i ridica,voios, palaria. Ii saluta pe to^i. Pe el...niciunul. 23 Nu conteaza! El a inva^at acest lucru de la paring lui. Ace§tia, la randul lor, de la parin^ii parin^ilor lui §i tot a§a, panacand... Era o zi frumoasa, potrivitd pentru o zi de ramas bun. I§i mai ridica odata palaria, cu aceea§i voio§ie. Ii saluta pe to^i incd odata. Mai privi, undeva, in galaxia beta, o stea care cadea §i pe care o privea mirat. -Steaua?!... -Da!... Steau cazuse in sufletul lui §i-i provocase inchiderea ochiului §i a buzei §i a principiilor lui pline de bun sim^. §i a§a, astfel, batranul copac, incepu ca sa ma priveasca, de aici incolo, cu ochii lui plini de pdmdnt, spre o stea, care de mult era apusd. 24 Gustul disperdrii de a spune scrisa pe vocea lui §i dedicatd maestrului Florin Piersic 6 Oglinda! Rama rupta §i ochiul insingurat nu se mai pot cunoa§te. Ei nu se mai striga pe nume. Cine va spune adevarul nostrul Cine va spune adevarul meu §i al tau, oglinda? Nu crezi ca via^a noastra nu poate fi spusal Nu crezi, ca lumina noastra, despre lumina noastra, nu se poate spune nimicl Eu ma privesc in tine, tu te prive§ti prin mine. §i nimeni nu ne poate in^elege. Nimeni, absolut nimeni. 1 Idem: http://ro.wikipedia.org/wiki/Florin_Piersic. 25 Nici tu, cerule, nu ne §tii cum ne cheama? Daca ai §tii ne-ai zambi... Nu este, nu, nu este fachirism §i nici magie, oglinda! Tu ascunzi ceva, care, in ochii mei, se poate citi. Sau...nu §tia^i ca adevarul, adevarul sufletului se spune. . . prin ochil Oglinda poate fi sparta dar ea ramdne. Imaginea ei ramane in mintea mea §i, prin ea, ma privesc. Cine poate spune contrariul? Disperarea din mine §i din tine, lipsa aceea de cuvdnt, infrigurarea aceea de viafd, noaptea a.CQ&a.prelungd, care seamana a intuneric . . . Cine va spune aceste cuvinte, cum le spunem noil Cuvinte simple dar disperate, cuvintele noastre. 26 Ele nu mai fac parte din vocabularul vreunei limbi. Ele fac parte din limbajul durerii, al mor^ii, al disperarii. Spune^i-mi cuvdntul, care sa ma faca fericitl Va dau iubirea mea. . . spune^i-mi-l ! Dar voi. . . 1-a^i gasit? V-a^i manjit de sangele lui? V-a^i spalat pe din^i cu balele lui ro§ii, de moarte vanata, prapadita? Atunci vre^i sa-mi vinde^i rufe murdarel Ce hofi 2l\\ devenit cu to^ii ! §ti^i sa va preface^ ca infelegefi, ca §tifi, ca simfifil . . . Dar nimeni nu §tie\ Nimeni nu §tie adevarul! Adevarul e privitul meu, al meu, in oglinda, pe care nu-l infelegefi. . . in^elegeti? 27 Este privitul care trece pe langa sufletul meu mort de a§teptare. 28 Cdntecul poetului Parafraza interioara dupa 'noi nu suntem geniali. . ." n al lui Nichita , poem care e o ironie geniala. Nu sunt frumos, sunt sublim. Sub mana mea un vdnt se a§terne din plin. Am ochiul plin §i umplut cu prea plin. Astazi este un inger, maine este un chin. Nu sunt frumos, sunt sublim. In redingota, un soare, facut din cuvinte invie din serin. Iar noaptea, pasarile devin acvilini; nu sunt frumos, sunt sublim. Incerc sa provoc via^alajoc, sa rup necunoscutului 7 Idem: http://ro.wikipedia.org/wiki/Nichita_St%C4%83nescu. 29 o via^a, un loc. Ma distrez de moarte cand privesc, acea infundatura ce nu are pre{. Nu sunt frumos, sunt sublim. Pamantul i§i a§teapta mdncarea, i§i a§teapta ospdiul iar eu intorc brazda cu aripi spre luna. Cant ca im trubadur §i am vis de nesuportat, tocmai de aceea sunt neimpdcat. Vreau sa dau inapoi demnitate la timp. O ordine din praf sa smulg §i perfeciiune sa fac. De mijloc, incet, ma ridic, cand lovindu-ma de stea, cad spre na§terea mea. Ma ridic §i pun mana pe cuvant. Nu sunt/r^mcs, sunt sublim. 30 In culori de alb §i de negru ma imbrac. Sunt jumatate vant cules din arbori. Nu sunt frumos, sunt sublim. Am pe inima ropot de cai, ropot venit din Rai, chiar din Rai. Nu sunt frumos, sunt sublim, chiar §i atunci cand apuc disperarea de maini; chiar §i atunci cand ma cert, prin stihii, cand imi uit nemurirea, cand geniul meu este ars de magii. Cand filosoful ma cearta §i estetul ma-nfrunta §i atunci sunt sublim. Port in mine camasa rupta §i aripile zdrenfuite. O disperare, o inserare o due peste paduri de inserari. Nu sunt frumos, sunt sublim. 31 Nu ma ascund de gheara panterei §i nici de §acal. Pe linialui afi eu nu sunt frumos, sunt sublim, port in mine un dans beduin. Eu nu sunt frumos, nici nu vreau. Sunt sublim. 32 Orafie de nuntd Am doi ochi de iarba ca o mana-n crestet, sufletu-mi pe arbori, sta ca un descantec, Tavalugi de vise peste fruntea-mi aspra, tree incet, ca norul, de pe-ntinsul prund. Ma-ntalnesc cu fml celui ce murise, ma-ntalnesc cu lacrima din foi, Langa inserarea, cu acorduri triste, pldng langa descantec pentru amandoi. Fiul trist sepldnge de murirea noud. Eu ma plang de steaua care mi-a rdpit, Lacrima din foi, via^a mea de-o via^a §i refrenul trist: poetul sta pldngdnd. 33 Oprire a unei sacrificdri Nu sacrifwaii pasarea! Zborul ei trebuie lasat inpacel Nu va cumparati sangele cu sangele victimei! Pe maini va va ramane semnele visului ei, va va ramane ghearele na§terii ei, ciocul ei disperat de a nu muri. Nu sacrifica^i pasarea pentru o idee ! Via^a nu are pref §i nu are nici sdnge. Opri^i acest atentat asuprapasarii! Omora^i-va lucrurile care nu va apartin ! Omora^i-va dublura de cuvinte! Pasarea e facuta spre afi. Nu sacrifica^i pasarea ! Fie-va mila de aripa ei\ 34 Prietenii poetului frunzele iubirii din sange. Romanul - pasdrea poeziei traversand infinitul. Cartea - seminfe de inserare cu clar de lima patern. 35 Vorbirea lemnului cu sufletul ierbii - clipa sculptata. Pasarea cu aripi de lacrimi albe - mama poetului. Singurul dor al poeziei romane poetul insu§i. 36 Ragetul cerbului in inserarea toamnei - bunicul meu. Mugetul caprioarei in amurgul stelei - bunica mea. Copacul cu frunze de pasari ro§ii - fatal poetului. 37 Alunecarea clipei pe coada calului verde - versul. Crucificare pe sangele melcului alb verigheta mea. Cel care §tie unde duce insingurarea - strainul. 38 Sanul tau - inserarea cazdnd in inima mea bolnava. 39 Ciclul germindrii Intre seminfe numai noi doi eram de iarbd. Ne nascuse o diminea^a cu trap de femeie. Sufletele ni se imperecheasera in apele inserarii. A§a ca ne nascuseram jumatate iarbd, jumatate uitare. 40 Conturul cu umbre Cuvantul cu masca §i cuvantul/#r# masca au adormit. Iubirea ta min^indu-ma langa diminea^a... Amandoi tristi, intre doua vie^i ale §oparlei. Singur, citindu-mi cuvintele pe lacrimi; tu - singura, femeie in noaptea vie^ii. 41 Cutia Pandorei Cercelul frimzei viseaza sub copita calului de amiaza. Tresare copacul de lacrimi prin trupul femeii. Gandul inserarii cade in umarul ei Strang ca o toamna. Cuvintele se indragostesc §i incep sd-§i sarute palmele. Talpa ei calca pe inima mirelui. 42 Memoria - cerul presarat cu pasari de umbre negre. Invierea - muzica cu dimensiunile aripilor de Ingeri. Ochiul foamei - stomacul muzicii din intristarea pietrei. 43 Timpul ars - secundele clopotului din sangele iepei. Timpul mor^ii - mdinile intunericului din innoptare. Disperarea - femeia blestemdnd invierea mor^ilor. 44 Cdntec rimat Piatra cu coama felina are surasul lung, ca un timp. Te iubesc anotimp, te iubesc. San de placere, san de timp. 45 Intdlnire la cumpana nopfii Tamplele \\\ erau reci de asteptarea din ceasornic. Vantul inro§ise sangele meu pe degetul mic de la mana. Ninsoarea cu cerbi cadea logodind secunda tacerii. Trecatorii intindeau zapada pe coama stelelor. Cand te-am vazut... cuvintele au inceput sd ardd. Au inceput sd tremure ca lacrima. 46 Diminea^a despletita de ierburi amare - inima. 47 Unicul amor , pietrele lumindnd apa §i cerul deasupra mea. Floare de cire§, vantul trecdnd prin salcii §i fluturii dansdnd. 8 In aceasta pagina avem de-a face cu doua poeme scrise in specia literara japoneza... katauta. A se vedea: http://www.britannica.com/EBchecked/topic/313166/katauta. Micile poeme anterioare, care nu au titlu, fac parte dintr-o alta specie literara japoneza numita... haiku. A se vedea: http://ro.wikipedia.org/wiki/Haiku. Ambele specii poetice sunt mostre de concizie si de acuratete vizuala si sentimentala. In ele concentrezi trairi mature, sentimente si imagini bine definite, interiorizate. 48 Lied Lacrima pietrelor se aude din noapte. Rar se aude cdderea ei pe metalul incins. Tresar... Nu pot sa adorm cand cineva pldnge. In noapte, sufletul meu pldnge cu lacrima pietrelor. 49 Sunetul spiritului in ochii cuvantului -poemul. Apele vederii cu pe§ti - cerul fara ploi promise. Insingurare peste vederea umarului - amoral. 50 Abreviar Firele de iarba se impleteau cu mana mea. Citeai timpul in palma. Ma uitam in ochii tai indragostindu-ma. Iarba era o logodna tanda. Speram in vise. 51 Caii amurgului - ochii tai intristdndu-mi cerurile. Frunza copacului - simetria perfectd a Zeului. 52 Pasari zburdnde - sufletul fraged al apelor de iarna. Cochilii de melc in cuvinte lacrimile gandurilor. 53 Covorul ro§u Covorul inro§it de umbre pe palma pietrei se preface, in armonie §i culoare §i, din reci linii, in opace. Sedimentat intre elize se scrie litera pe glezna, ca o plecare intre spa^ii delimitate de o bezna. In firul camuflat de berze, cu unghia cojesc in templu, regescul obelise de piatra, nascut din sange in antentu. Ninsorile de miros verde cu valul timpul il preface §i ochiul vede printre randuri cum sufletul reintra-n pace. 54 Carnaval de intenfii Cubul pietrelor de car ramane perimat de vis. Psihanalitic se na§te simbolul curselor de cai. Liniile sunt reflexe ale umbrelor din cercuri. Culoarea, dusa pana in noapte, devine trans lucida. Litografia unui zbor se deschide zborului. 55 Agenda iernii Complexul lui Icar 9 se contempla prin fiii lui Laocoon 10 . Menada 11 exprima instinctul rascolit de Dionisos 12 . 1 "3 Gioconda centreaza aterrfia privitorului asupra atitudinii §i a expresiei fe^ei. Calul copilariei este un studiu pentru Mozart 14 . A se vedea: http://ro.wikipedia.org/wiki/Icar. 10 Idem: http://en.wikipedia.org/wiki/Laoco%C3%B6n_and_His_Sons. 11 Idem: http://ro.wikipedia.org/wiki/Menade. 12 Idem: http://es.wikipedia.org/wiki/Dioniso. 13 Idem: http://ro.wikipedia.org/wiki/Gioconda. 14 Idem: http://en.wikipedia.org/wiki/Wolfgang_Amadeus_Mozart. 56 A ten tat la gloss a Prin vitraliu intra transcendentul in clipa. Lumina difuza se dizolva in obelise. Caroul cu forma caselor lui se face veridic. Peisajul se anima prin axul central iar nudul coboara scaraDuchamp 15 . 15 Aluzie la celebra pictura a lui Marcel Duchamp: http://en.wikipedia.org/wiki/Nude_Descending_a_Staircase,_No._2. Date despre autor: http://en.wikipedia.org/wiki/Marcel_Duchamp. 57 Incizie cu prezumfii Simetria angajeaza scurgerea timpului. Mon§trii se nasc din clarobscurul luminii. Aripile frante se dizolva pe cerul de fier. Ciocul cladirii te infward prin viziune. Copacul se transformd in diavol verde. §i nervii se aprind de nudul nop^ii. 58 Poem dintr-un poem Am inchis ochii. §tiam cum arafi §i in acel intuneric. Deodata ai aparut invaluita in albul oceanului, in albul oceanului de aer. Mi-am adus aminte. . . Poemul nu §i-a adus aminte de tine. Eu mi-am adus . . . Ce puteam sa fac, fara ca tu sa-mi iube§ti sufletul? Ie§isei din apa nuda §i plina de dragoste. Ie§isei dintr-un tablou de cuvinte. Mi-am plecat umarul ca sa treci peste el, ca pe un pod cu ace de iarba. Mi-am plecat umarul casa treci... Am de tine nevoie. Te mai iubesc §i tu o §tii dintotdeauna. 59 Ma ui^i adesea langa lampa aprinsa a luminii. §i eu nu fac nimic ca sa salvez apele, care ma acopera; sa salvez murrfii, care ma golesc de semin^e. Peticele sufletului meu sunt pentru tine. Toate urmele mele de zimbru sunt pentru tine. Intoarce-te inapoi! Te rog ! Intoarce-te §i anuleaza vederea! 60 Drum far a infinit Nu plec niciunde. Inapoi sunt oase de metal §i pietre despletite §i goale de sange. Eu merg inainte, prin ploaie §i prin sarma de zgura §i lapte. Eu merg pe inima pietrelor, merg inainte. Picioarele noastre tocite intra in pamantul lipicios ca o miere de sange. Nu abdic langa zidurile Troiei 16 , nici langa Esculap 17 . Merg pana in marile rasaritului. 1 A se vedea: http://ro.wikipedia.org/wikiATroia. 17 Idem: http://ro.wikipedia.org/wiki/Asclepios. 61 In secolul vitezei S-a auzit un scdrfdit de pdrguire a §oselelor. Blocurile cubice, cu marimea lor de colos §i-au amintit pana cand erau inainte. Un accident de iubire se provocase. Fusese lumina stinsa §i ei nu erau cei care trebuie. §i-a cerut scuze scanteia de aluminiu. Era chiar nevoie de balast §i cioburi. Un moment. . .a fost lini§te. Apoi mx . . .lini§te . . . Scar^aitul meu de nuanfe se auzise din zerouri. 62 In oceanul de ape sta visul Masinile de creat vise sunt in apele oceanului. Peste ele au trecut flori de lotus, cu bra^e si ramuri electrice. Nu in^eleg de ce ele nu mai au ro^i. Insa mersul se poate face si fara picioare, doar pe soselele sangelui, doar pe firul magnetic al creierului. E timpul sau era timpul sa le salvam din ape. Mai am numai o cheie. Cu ea se destupa sticlele de aburi. 63 Profeiie pentru ferestre Vom avea cuvinte pentru petele negre ale melcului. Nici sunetul §i nici gandacii de paie nu vor mai strecura, in urechi, ploi de oua. Vor curge chiar din noi poemefara lumini §i stele. Imaginile berzei vor curge prin noroaie §i prin cenu§a. Vom aduna toate penele aruncate ale pasarii numite suflet. Viitorul va fi inselat cu o usa in perete. Ne vom lupta cu timpul. Va ramane doar poezia sa decida. 64 Dinainte de visul dragostei Freamatul frunzelor imi aducea presentimente de indragostire. Se facea noapte. . .§i nu indraznisem sa adorm langa genele pernei. Mi-am intors piciorul spre gandul tau. Te-am intalnit, paradoxal, mergand spre noapte. Nu ti-am dat nicio pasare alba, niciun cuvdnt. p-am dat un zambet confuz langa apa cristalina a fe^ei. Am adormit fericit langa vis. Tu erai mai frumosd ca noaptea visului meu 18 . 18 Finalul celui de al doilea volum de poeme. Am redat aici circa jumatate din conjinutul sau. 65 File de jurnal. Inainte de a implini 19 ani...siputin dupd aceea 13 martie 1996 Cred ca unul dintre motivele scrierilor mele este acela at inceputului. Imi place inceputul. Imi place sd incep. Dupa ce incep sunt sigur ca voi spune ceva din ceea ce cred, din ceea ce am in mine. Pe parcursul scrierii imi vin ideile care imi trebuie, chiar daca, uneori, mai sunt §i excepfii. Oboseala §i stresul intelectual imi provoaca multiple carenfe in scrisul meu §i in domeniul interpretarii. Pentru ca incep sa scriu oricum m-a§ simfi §i in orice stare as fi. Si am observat ca acest lucru a inceput sd-mi dduneze. Nu stau prea mult ca sd ma gdndesc la subiectul pe care il tratez §i nici nu reflectez prea mult la ceea ce am sdfac. In felul meu sunt un luptdtor cu timpul, care cauta sd-l invingd tot timpul. 66 Ma indispun, din ce in ce mai mult, conversable prea facile. Savurez insa discmiile despre problemele eseniiale ale omenirii. Imi plac oamenii care §tiu sa puna intrebari §i, mai ales, cei care §tiu sa se intrebe dureros. Momentele de descrefire ale frun^ii sunt relaxante §i intdritoare pentru mintea mea. Ma simt bine intre oamenii care § tiu sd-si foloseascd aptitudinile lor spre a se amuza frumos, vivace. Voia buna este un tonifiant in orice moment greu al vie^ii, insa, pentru ganditori, lucru acesta este pentru pufin timp. Ganditorul nu poate fi niciodata (aproape niciodatd) liber. El reflectd fiecare secunda prin filtrul con§tiin^ei sale spre binele operei pe care o infaptuie§te. Ma simt consacrat spre gdndire §i meditate, spre create, spre aprofundarea continud a problemelor „curente" ale spiritului uman. Acestea sunt problemele din tot timpul, de§i unele sunt ale momentului. Ma simt chemat sau, dupa cum spunea Eliade 19 , „simt chemari" pentru a fi in mijlocul evenimentului, al fenomenului, al tainei. Imi place sa vorbesc numai in momentul in care simt ca trebuie sa „/?m/ez" - dupa cum spunea Noica 20 - o idee. Ideea, pentru mine, inseamna totul sau aproape totul. O idee este de our cand este pe gratis §i este de sdnge sau din tine cand te canonesti sa o smulgi, zile in §ir, din fiin^a ta. Ideile mele sunt crdmpeie din mine, sunt pdrfi din mine aruncate in lume, cum spunea Heidegger 21 . Eu le arunc §i le las sa rodeascd. Nu §tiu cate semin^e vor face radacina, insa ma consolez cu faptul, ca macar una sa prinda. 19 A se vedea: http://ro.wikipedia.org/wiki/Mircea_Eliade. 20 Idem: http://ro.wikipedia.org/wiki/Constantin_Noica. 21 Idem: http://ro.wikipedia.org/wiki/Martin_Heidegger. 67 Am citit, intr-o dupa amiaza, pe peretele unei §coli, un 99 fragment din D. D. Ro§ca despre sistemul filosofic, care m-a influeniat mult. De atunci am ramas in mine cu un fior at rdzboiului fa^a de sistem, fa^a de ceva ermetic. „Cine se infrdnge se are pe sine", spunea dictonul. Insa „nu vreau sd ma rdscol impotriva lui Dumnezeu", cum spunea Noica despre Blaga 23 , pentru ca nu trebuie sd md opresc la ceva, care nu mai are devenire... iar sistemul filosofic inseamna ceva desdvdrsit. Nu am incercat sd teoretizez un sistem. In situa^ia de fa^a nici nu cred ca as fi in stare. In fa^a unei asemenea munci titanice mi se pun multe obstacole, pe care nu le pot solufiona. Una dintre problemele esen^iale ar fi cosmologia, pe care nu §tiu sa o prezint „filosofice§te", cum spunea nu §tiu care filosof. La baza tuturor scrierilor valoroase cred ca trebuie sa stea, in primul rand, revelafia, inspirafia sau genialitatea. Fara aceste „motive" majore nu pot sa vad cu ochi buni o scriere anume. Imi place foarte mult sd simt ceea ce a sim^it scriitorul §i pentru aceasta simiire ma pregatesc anume, din timp, pentru ca sa fm la indliimea mea, a cat pot eu, pentru ca atunci cand citesc sa pot oglindi, in fiin^a mea, starea lui de spirit. Cred ca acesta este rolul pe care trebuie sa il joace un bun cititor. sa se pregateasca spre inielegere §i nu cu inielegere, nu cu idei preconcepute. El trebuie sd se deschidd textului pe care il va parcurge. Cititorul trebuie sd se transpund in nara^iune sau sd se puna in locul scriitorului, pentru ca sd simtd cum este scriitura §i care e starea, starea profunda a scriitorului. Adica ce ifi spune cartea §i cum vrea sd se transmitd, in fiin^a ta, autorul? Cu cat §tii sd te inielegi, cu atat po^i sd citesti §i, mai ales, pofi sd scrii. 22 Idem: http://ro.wikipedia.org/wiki/Dumitru_Ro%C8%99ca. 23 Idem: http://ro.wikipedia.org/wiki/Lucian_Blaga. 68 E foarte interesant sa infelegi din comportamentul femeilor ceea ce cred despre ele insele. Important pe care si-o arogd fiecare demonstreaza simpatia pe care au primit-o sau o primesc din partea numitor persoane. Le place sa fie interesante atunci cand §tiu ca produc fascinate. Singurul lor mare defect insa este marea superficialitate in gandire, de care, foarte multe, sufera amarnic. Ar merita, sincer spun, fiecare dintre ele ceva mai bun. Cum simte un ateu? Singurdtatea profunda este primul reflex al lui de a fi. Insa se complace in aceasta stare tocmai pentru ca vrea safie as a. Simte in el intuneric: unul imens §i nedefinit. Insa, la o extremitate a intunericului vede o lumina difuza, dar de care se teme. Exista Dumnezeu? Exista altceva ve§nic? De aceea nu po^i fi ateu din tot sufletul. Te intorci inapoi, la ceva din insasi fiin^a ta. 14 martie 1996 Portret moral. Bogdan I. lupta pentru a cdstiga dreptul care i se cuvine, pentru faptul de a fi socotit bun. In aceasta lupta intampina greuta^i familiale §i morale. Fratele lui pleaca la manastire pentru un anumit timp. Se intoarce de acolo cu dorin^a de a se realiza ca pictor bisericesc. Greuta^ile sale, plus alte caren^e ale lui (de care §i-a dat seama in ultimul timp), il iritd enorm. Psihicul incepe sd-i cedeze. Da semne de nervozitate . . . I§i fixeaza privirea undeva §i nu mai aude nimic in jurul sau. Vorbe§te, de multe ori, pentru sine sau, atunci cand stai langa el. . .il vezi ca vorbe§te de unul singur. . . 69 Ceea ce am observat in ultimul timp e ca imi uit „prietenii" imediat. Cand aflu ca ei au fost ni§te miei cu bland de vw//?e...amintirea lor mi se suspendd. Devin pentru mine ni§te straini mai strdini decdt strdinii. Tipul avarului. El §tie intotdeauna cum §i cdnd sd profile de ocazie, adica de oameni. §tie sd linguseascd. §tie sa ca§tige din orice fleac, din orice lucru fara o prea mare important. Cunosc avarii dupd ochi, dupa ochii extremi de mobili, de rdi §i de rdzbundtori. Sunt slabi §i posaci cand sunt singuri §i ni§te hiene cand sunt cu al^ii. §tiu sd vorbeascd mult, unii, dar cu abilitatea extrema de a nu spune nimic despre ei in§i§i. Mai ales §tiu sa se dezvinovdteascd cu „ingaduin^a", cu o maliiiozitate drdceascd. Observ in fiin^a mea o placere sporita spre a citi jurnale personate. Nu imi plac intimitdfile pentru ele insele ci transmiterea de inielepciune, de experien^a, din cele mai viguroase saufirave exprimari. Imi place sa in^eleg „altfelul" oamenilor, cum au trait §i au exprimat ei ceea ce au trait. Nu imi place ca sd md regdsesc pe mine in al^ii ci sd li regdsesc pe alfii in mine. Imi place sa vad cum se formeazd ideile lor §i cum le addncesc la modul personal. Din acest motiv, ma sperie doar timpul cand nu o sa mai gasesc lucruri noi, foarte noi sau cand n-o sa mai am la ce sa ma gandesc . . . Oare? ! 70 Nu pot sa in^eleg cumin^enia docta (a se citi: parsiva) in ruptul capului. Imi este greu sa in^eleg cum gdndesc ace§tia tot ce e in jurul lor. Ei par intotdeauna „nevinova^i" §i „simpli". Aceste lucruri, aceste mdsti nenorocite, pe care §i le trag oamenii pana in sdnge, mi-i fac grefosi. Insa ei cred ca sunt...„incognoscibili". Incep sa ma apropii - o simt - spre o altd cotiturd din via^a mea. Simt ca trebuie sa fac o traversare peste un pod esenfial. La capatul podului se intrevede un nou drum. 15 martie 1996 Astazi am primit ideea: inspiratia caut-o in insemndrile tale pentru poezii. Cand am sa reincep sa scriu, am de gand sa locuiesc intr-un mediu mai calm §i, neaparat, singuratic. Idealul meu de acum: muntele, lacul, lini§tirea. Insa de unde toate acestea? ! Ma tenteaza ideea pdrdsirii . . .Ma atrag noi lucruri, lucruri tari... In visele mele ma vad plecat in „strainatate". Asta inseamna. . .,,dor strain"?! Apropierea de oamenii pe care ii iubesc, ii admir §i ma iubesc §i ma admird, ma opre§te, de fapt, ca sa imi indeplinesc „geniul" meu, vorba lui Eliade 24 . Atmosfera aceasta „plina de afectiune" ma moleseste mental cat §i fizic. A inceput sa imifaca rdu dragostea. 24 Mircea Eliade. 71 Elogiile pe care le primesc §i entuziasmul unora pentru mine ma cople§esc §i ma sustrag de la lucru. Aceste manifestari, foarte placute, ale iubirii lor, ma imbata...§i apoi imipare rau pentru ele. Solu^ia: fugi de oameni, daca vrei sa creezi mult §i bine ! Starea spiritului meu se addnceste in rau. Dupa masa de seara mi-am reamintit ca am mai trecut de trei ori prin astfel de stdri spirituale. Insa nu ma tern, pentru ca §tiu ca dupa aceste turbulence apare soarele, ca dupa ploaie. „Cu noi este Dumnezeu, nn;elegeti neamuri §i va plecati". . . E timp §i pentru mai bine.. . Ma simt sdrac in idei. Trebuie sa joe insa pdnd la ultima carte. Cum ajung sa extrag abstractul din concref! Am vazut a. Nichita 25 . Nichita e eel mai realului. Insa eu nu in^eleg cum seface. asta la Nichita . Nichita e eel mai bun la abstractizarea Nu in^eleg: exista oameni care nu vor sa fie bagafi in seamd dar nici nu le place insa sa tacd din gurd. Te mai in^eapa, a§a, din instinct. . . §i asta, observ adesea, ca nu face eel care ifi e inferior, in mod net... 25 A se vedea: http://ro.wikipedia.org/wiki/Nichita_St%C4%83nescu. 72 Am inceput sa intrevad existen^a de „sub cuvinte". Se dezgroapa din mine par^i in care nu am cdlcat niciodata. In aceste spa^ii nu a intrat nimeni, nu m-a vazut nimeni, nici macar eu. Ma simt ca un desert, in care vad cum intra primul vant, prima adiere care stdrneste pustia. Vad in mine muntele. A aparut muntele, incomparabilul, sublimul. Iar eu sui §i cobor, sui §i cobor. . .Liftul lui Eliade se dovede§te adevdrat. Adica sus sau jos e totuna daca mergi, daca nu te opre§ti. Exista un „neant al existen^ei" care creeazd in fiecare din noi. Momentele de vedere ale acestui neant sunt...o pace addncd. Din acest neant ies marile opere ale lumii. Sa ne aducem aminte ca Dumnezeu a creat din nimic. Rasul scoate in evidenfd - in excesul sau, la cote maxime - cea mai veridicd fa^a a oamenilor. Atunci vedem dedesubtul omului }d§nind la vedere. Cred ca al treilea volum de poezie o sa se cheme: 27 Metafizica sensului . 16 martie 1996 26 Mircea Eliade. ..care vorbea despre o experienta interioara pe care am trctit-o si eu...si la care m-am referit aici. 27 In cele din urma s-a numit: Rosu transcendental. 73 Ira^ionalul nu se poate intelegel Ce e creapa artisticdl Drarea in Infern" impreuna cu Marin atdta ural". Pedagog...Cine este pedagogl — OR „Coborarea in Infern" impreuna cu Marin Preda . „De unde Sa conduci ac^iunea spre demonstrarea unor lucruri. Durerea spirituals doare mult de tot. Drama intelectualului care nu se poate complace in mediocritate. Entuziasmul de inceput. Prea multa speranfd, care va fi gdtuitd cu admirabild indiferenid. 17 martie 1996 Pot sa scriu despre... anti-creafiel Adica despre inhibifia mea. Ea ma dezoleaza, ma ingroze§te §i ma insingureaza. Intru in aceasta stare inconfortantd, mai ales dupa citirea unor anume poeme, care au la baza sentimente dramatice. Insa nu imi pot exprima ce simt. . .de§i m-am exprimat in chip §i fel. Morala: in actul crea^iei sa fii tu insufi, cand sim^i ca vrei sa fii. Daca te iei dupa critici...se alege praful de toate sentimentele tale pline. Drama scriitorilor mici e aceea ca cred mai mult in altii. . .decat in viafa care izbucneste in ei. Am momente cand inventez probleme interesante. Poate ca asta imi e §i rostul: eel care intreabd. 28 A se vedea: http://ro.wikipedia.org/wiki/Marin_Preda. 74 Adevarul se gase§te de la sine, fara prea mult efort. Trebuie numai sa astepti momentul potrivit. Cred ca am nevoie de multa destindere. Am sa incerc sa distrug cochilia mea de fier, in care timpul ma inchide. Trebuie sa fm puternic. Una dintre bolile mele incurabile: a aprofunda continuu problemele care ma dor. Vad cum in mine mai multe tendinfe, parut antagonice, se armonizeazd. Nu §tiu cand am sa gdsesc ideea, care sa-mi serveasca, pe tava, sensul. Ceea ce am scris pana acum simt ca ma reprezinta prea pufin. Poate, pe viitor. . . Ma simt legat, ca printr-o vraja, de o domni§oara (prietenii mei spun ca e figanca). O vad venind la Biserica. Fata asta are ceva irezistibil, pe care nu-1 gasesc la alte fete. Ma leaga de ea o fascinafie aparte. Ochii, gesturile, zambetul ei ma cheamd, parca, tot timpul. Simt ca ma cheama lumina ochilor ei, liniile fe^ei, mi§carile trupului ei, insa nu pentru erotismul trupului, ci pentru obscurul sufletului ei. Simt ca nu o infeleg: asta ma intrigd §i ma fascineazd in acela§i timp. Nu am o pasiune pentru ea, dar ma obsedeazd. O cheama Adina, a§a mi s-a spus. Nu am vorbit niciodata cu ea. 75 Prin ea incep sa o in^eleg, atat de bine, pe Maitreyi 29 a lui Eliade. Partea din mine, care iube§te exoticul, se pare ca iese la suprafa^a. Care va fi insa urmareal Cand am sa ma regasesc pe mine insumi, cred ca numai atunci voi putea sa scriu „autentic". §i sunt ferm convins de faptul, ca am sd-mi dau seama, cu varf §i indesat, cand voi fi autentic. 19 martie 1996. De oamenii geniali trebuie sa te apropii numai umilit §i cu inima curata. 21 martie 1996. In mine exista „locul tacerii", pe care 1- am exprimat in diverse moduri. L-am exprimat cdntdnd, scriind poezie, in dragoste, in lini§te, in conversa^ie. . . 23 martie 1996 Niciun scriitor nu poate fi adevarat, daca nu are tendinfa, de cateva ori in via^a, ca sa distrugd tot ceea ce a creat cu atdtapatos. 29 Idem: http://ro.wikipedia.org/wiki/Maitreyi. 76 Dupa aceste incercdri grandioase te intorci un alt om, mai puternic, mai sigur pe tine, mult mai realist, pentru ca §tii cdpofi, ca ai putea sd renunti la tine insuii. Gandul consoldrii este acela, ca maine pofi spune ceea ce ai de spus. .30 Miguel de Unamuno , Agonia crestinismului: „o credir^a care nu se indoieste este o credinfd moartd'"; „cre§tinismul este ofuncfie a lupteF. Cartea lui fundamentala: Sentimentul tragic al viefii. ,31. Tereza de Avila : „Mor pentru ca nu mor". „Moartea este suprema singurdtate" . ' Idem: http://ro.wikipedia.org/wiki/Miguel_de_Unamuno. Idem: http://ro.wikipedia.org/wiki/Tereza_de_%C3%81vila. 77 Bossuet 32 : „Te schimbi, deci nu e§ti adevdruF. „Ura §i invidia sunt forme ale iubirii", dar forme deformate. „Adevara^ii atei // iubesc nebuneste pe Dumnezeu". „Faptul de a zdmisli este o agonie , \ „Individualitatea este tot ceea ce poate fi mai universal". Cuvintele mele, pe zi ce trece, capata greutate. 24 martie 1996 Ultimul cuvant: „Ei au incredere in tine mai multa decat ai tu in tine insirfi". Mi-am vazut umbra §i mi-am zis: „Cat de goala este cu plinatateV\ Culoarea se transforma in neculoare §i pentru aceasta ma intreb: Exista, oare, cu adevarat, culoarea sau exista numai aparenfa culorii? O zi cu soare. Prima zi adevarata de primavara. Sunt intr-un tren personal, singur in compartiment. Amnezia la Eliade : „Noi suntem nemuritori dar am uitat". 32 Idem: http://en.wikipedia.org/wiki/Jacques-B%C3%A9nigne_Bossuet. A se vedea si: http://www.teologiepentruazi.ro/2007/01/19/bossuet-si-sfantul-antim- ivireanul-sau-despre-denigrarea-iubirii-adevarate-in-profitul-mandriei-exaltate/. 78 Rasturnare coperniciana 34 . Pentru Nichita 35 nu soarele rasare ci pdmdntul rasare. Semnificat §i semnificant. Lucru §i cuvdnt. 26 martie 1996 Coincidentia oppositorum . Dumnezeu: sfera care are centrul pretutindeni §i circumferinfa nicaieri. Citesc Eugene Ionesco 37 , Pascal 38 §i Kierkegaard 39 . . . „Fiin^a are niveluri de adevdr", C. Noica 40 . Pamantul brun in locul pamantului galben. Despre creafie, ispitd, iscodire §i iscusinid cu Noica . 27 martie 1996 AD „Jurnalul de la Paltini§" ...§i noi schimbdri, mai bine- zis refleciii asupra destinului meu cultural. Trebuie sa ma intorc \afilosofia inceputurilor, la greaca veche §i la limbile strdine pentru o diagnozd aprofunzimilor. Tenta^ii care cer timp §i sacrificii enorme din partea mea dar care meritd. 33 Mircea Eliade. 34 A se vedea: http://en.wikipedia.org/wiki/Nicolaus_Copernicus. 35 Nichita Stanescu. 36 A se vedea: http://en.wikipedia.org/wiki/Unity_of_opposites. 37 Idem: http://en.wikipedia.org/wiki/Eug%C3%A8ne_Ionesco. 38 Idem: http://ro.wikipedia.org/wiki/Blaise_Pascal. 39 Idem: http://ro.wikipedia.org/wiki/S%C3%B8ren_Kierkegaard. 40 Constantin Noica. 41 Idem. 42 A se vedea: http://ro.wikipedia.org/wiki/Jurnalul_de_la_P%C4%831tini%C8%99. 79 Trebuie sa tree din starea de noviciat naiv spre marea trezire a spiritului. Vreau sa inceapd aventural Ceea ce traiesc acum se poate caracteriza cam asa: am o sete nefireasca, navalnica de a cunoaste tot felul de lucruri incitante. Insa sunt extrem de sdrac si de nestiutor. Imi trebuie patru maestri pentru cele 4 lucruri fundamentale pe care mi le doresc. Dumnezeu, Prea Bunul, poate sa imi daruie aceasta ultima grape: aceea de a iesi, din somnul adanc al nestiin^ei, la lumind. To^i care aud ce sarcind grea, enorma, mi-am luat sunt uimifi si imi spun sa am grijd de sanatatea mea. Cred ca au dreptate. Insa ceea ce ma poartd e dorin^a de a ma implini spiritual si mental. Intrevad in fa^a mea o muncd titanica, care sper sa-mi dea o deschidere a problemelor care ma frdmdntd si sa-mi aduca altele. Am multe speranfe dar si incertitudini. 4 aprilie 1996 M-a salutat in tren un barbat, care credea ca ma cunoaste, dar pe care eu nu il cunosc. A fost interesant modul cum mi-a zdmbit. A fost magnific. Am cunoscut linistea „sincera" pentru cateva secunde. Sunt in tren. Merg spre Rosiori 43 . Am revazut o poezie, care, la nasterea ei, mi-a placut, insa nu si acum. Dr. Virgil Enatescu 44 : 1. „Normalitatea este extraordinar de vasta si de variatd, mai mult decat patologia"; 2. ,,Cu cat individul este mai inteligent cu atat face o economie deforfd in scris". 43 Rosiorii de Vede. A se vedea: http://www.satu-mare.ro/scriitori/enatescuvirgil.html.ro. 80 21 aprilie 1996. Sunt punctul imde se aduna planeta. Imaginea care nu se vedea in fata era maifrumoasd. 22 aprilie 1996. Prima zi de §coala 45 , dupa Pa§ti. Soarele insa imi produce dureri de cap. 23 aprilie 1996. Mi s-au jurat o parte dintre caiete din internatul C. iar sacoul men este la femeia de serviciu. Nu prea se fac ore. Insa, in schimb, am visat ca pictam. 10 mai 1996. Privesc lucrurile din mine spre mine in tot ceea ce fac. Ma gandesc insa mereu la o privire dinspre inspre afard de mine. Astfel cred ca pot sa spun mai multe. Insa mai incifrat. . . 19 august 1996. Intuiiia este inexprimabilul. Inevitabilul se aude prin timp mergand. Victoria intotdeauna trebuie sa treacd printr-o infrangere. 1 noiembrie 1996. Sunt 19 ani de la moartea mea, adica de la nasterea mea... Sau cum ar fi fast... daca. Dumnezeu nu m-arfi scdpat prin cutremur. 45 Eram liceean pe atunci. 81 Primul cadou pe care 1-am primit: un mar. Al doilea: o cana cu apd. Al treilea: un scaun. Al patrulea: o suta de grame de vodcd. Al cincilea: o coca cola. E o noapte alba. N-am dormit deloc. Pasarile diminetii inoatd in lacrimi rotunde. 15 noiembrie 1996. Mi-a spus: „Niciodata sa nu crezi ca te ajutd cineva". Nu-1 pot crede. „Spuma marii" se traduce cu: „ni§te boi §i ni§te famenF '. 23 decembrie 1996. Intr-o laptarie a lui Enache/ Ianache. Ne-am intalnit cu „geniile" cu dolari. Exprimare valentinianina. 6 ianuarie 1997. loan Dor: „Ei lefac dar nu le accepta". Poate ca are dreptate. 1 februarie 1997. Uneori tdcerea e mai addncd ca moartea. „Frumosul face sa fie nevinovat uratul din noi". Insa uratul e o fascinate a nelini§tii. Desconsiderarea este o plaga sl intelectualitatii. Daca vrei ca sa desenezi un om trebuie sa il introduci in simbolurile artei. 82 Rosu transcendental (vol. 3, poeme, 1997) Poem Ochii mei sunt in palmele tale. Eu sunt... Aminte§te-Ji! Stau la marginea infinitului. 83 Plans De ale tale lacrimi botezat langa luceferi. M-am intors. A fost drumul prea lung. Cand soarele va apune, atinge-mi sufletul ! 84 Vis Langa o §oparla verde ifi vazusem frumuse^ea. Erai aceea§i, cu nu maipuiina lumina. Am pus mana la spranceana sa cada o lacrima. 85 Rote§te-mi bra^ul ca sa ajunga vdnt. E o lini§te mai addnca 46 . In acest volum aveji de-a face cu o poezie miniaturizatd, cu o poezie formata din tu§ e esenfiale. Sunt poeme crochiu: cuprind in pufine cuvinte stari care tree dincolo de cuvinte. E un volum de stare, de adancimi plenare. Tocmai de aceea volumul este intitulat roztu, adica iubire, iubire care transcende cuvintele, iubire spre care trebuie sa mergi, spre care trebuie sa mergi depasindu-te continuu. 86 De cand adormeam te iubisem. Inca din lumina. Eram mai mult un poem §i wn vis. 87 M-am intors. Sunt mai mic cu o secunda. Am venit odata cu zborul. 88 Lasa-ma din amintire ! Vreau set uit cu mai multa vreme. 89 Ma tern sa-^i spun... ca pasarile, de atata zbor, au devenit albe. 90 Atinge-mi ochii cu buzele ! Sunt rece de somn §i de vis. Langa timp: eu §i cuvintele. 91 In tampla luminii sdnger. A inserat anotimpul. Eu voi ramane iubind. 92 De frumusetea ta ma iluminez. Sunt eu: poetul Ingerilor. Muzica sferelor este deplina. 93 Dezbraca-^i luminal Eu te intreb de sublim. 94 Poem simplu Daca eu a§ muri ucis de lumina, nu-i a§a ca tu ma vei aduna din cuvinte? 95 Rodul lacrimei §terge-l! M-am intors din lacrimd. 96 Pe genunchiul gol tree faldurile mor^ii. Tree §i ma las in urma. Langa cuvinte adorm §i visez. 97 Unde pleci tu eu ramdn. Nu am decat numele. 98 Am sa vin inapoi, atunci cand vafi ziua. Atunci voi fi copil. 99 Nu imi este teama! §tiu ca apele se vor limpezi de pe§ti. Oceanul va fi ca o oglinda. Se va vedea, prin el, zborul. 100 Jertfa adusa sufletului. lata florile §i miresmele lor\ lata frumuse}ea padurii inverzite! lata aurul cuvintelor mele ! In tot ce este ramdne lumina. 101 Cand pasarile vor pldnge, eu nu voi mai vedea valurile. 102 Doamna, sa nu ma iube§ti! Mai bine uita cuvintele §i iubirea. Sunt prea pufin §iprea mult. 103 Inva{ sd ma rog. De noapte va fi incd. In cuvinte sunt singur. Acum md nasc. 104 Credeam in tine sa-|i spun te iubesc. Ma sim^eam singur. De vina erau anatemele celor care m-au iubit prea pufin §i pe care i-am iubit. mult prea mult. 105 Blesteama-mi visul, dar nu ma blestema sa-l visezl Pamantul e rece. 106 Cand Ingerii vor adormi am sa le fur Uninfect . Imi voi face din ea zdmbet. 107 Petalele sunt zile de somn. Iar somnul e trupul cuvantului. 108 E pustiu langa ora. Timpul e tdrziu. §i eu sunt deja in trecere. 109 Sufar de stele. Ele imi acopera seara pleoapele. 110 Imbra^i§eaza-mi ochii! Am nevoie de linistea lor. Din acel plans m-am nascut. Semanam cu o liter a. Ill Cerul era alb . Eu eram o idee. Aveai mana plina de ochi. §i eu te puteam privi. 112 Pisica trecea prin noapte. Eu ma vedeam singur, dar te vedeam §i pe tine cdutdndu-md prin toate lucrurile. Bra^ele mele sunt intinse. Cuprinde-ma! Vreau sci-fi simt nemarginirea. 113 Este atat de simplu sa mori. Este ca §i cum as. deveni zborul unei pasari. 114 Am orbit privindu-te. Mi-a dibit lumina. Mi-e dor dor sunt. 115 Din frunte mi-au rasarit aripi §i am inceput sd zbor prin Paradis. Am zburat pana cand nimeni nu mai m-a finut minte. Ma mai fii minte, iubito? 116 Inimile nop^ii sunt triste. Eu sunt doar singur. 117 Chiar acum am sa zbor. Voi zbura ca o umbra. N-am sa te mai vad decat cape o aripa. 118 Cocorii, ca §iraguri de drumuri, care se intorc... §i eu intorcandu-mi sdngele inapoi. 119 Treze§te-ma, ca sa nu fie prea tdrziu ! Mai aproape mi sefac cerurile. Lacrimile de sare au sufletul violet. Nu mai vad ierburile. 120 De cateva nop^i te tot visez. E§ti o senzatie prelunga ca melancolia. Cand va fi timpul, timpul va deveni iara§i viafd. 121 Bat din palmele diminetii. Rasaritul se apropie. El este dincolo i -47 de por^i . 47 Poemele de pana acum reprezinta primele 10 foi, in integrum, ale celui de al treilea volum. 122 Gladiolele au trupul sub^ire ca o punte a viselor §i eu tree indragostit de o muza. 123 La colful planetei ne povestim de noi. Suntem amandoi adolescenfi. 124 Te mint cu visele mele. Visul este intotdeauna ceva care nu se termina. 125 Se na§te iara§i o noua zi. E semn ca inca mai sunt in sdngele meu. 126 A§teptam sa-mi acoperi fa^a cu ochii tai. Luminos imiparea viitorul. Acum buzele imi sunt prdfuite de durere. Am scris pe hartie timpul meu. El este de cdteva cuvinte. 127 Cerul innorat , apele in valuri §i eu inldcrimat. Stau pe mal §i privesc in nemdrginirea apei. Pasarea canta in lumini§ul verde. Tu ma saruti lin. Ca o pasare alba ma strdngi sub aripa. Zbor prin albastrul cerului de iunie §i intalnesc in aerul luminat de alb aniifrumo§i ai vie^ii. 48 In pagina de fata avem trei poeme in stilul poetic japonez. ..tanka. A se vedea: http://www.americantanka.com/about.html. Acest stil e o katauta conclusivd. Adica prezinta in trei versuri, in cateva linii, atmosfera in care se deruleaza acjiunea, pentru ca celelalte doua versuri, cele finale, sa fie o concluzie ermineutica a celor 3 versuri, a katautei, katauta care este un crochiu in versuri. 128 Broasca sdrind 49 - aerul rdmdndnd in urma. ciment pldngdnd (copiii strazii) litera spartd (dreptatea) 4') Dupa haikul de fata...urmeaza poeme-ghicitoare sau haikuri minimaliste, dintr-un vers sau doua. 129 vis spoit (fericirea) saman^aj9/m« (iubirea) linie aprinsa (sarutul) 130 lemn verde (patria) imbra^are sincerd (poezia) lacrima grea (durerea) 131 fantasma alergdnd pe campul ierbii (lima) floare inmiresmdnd apele dintre copaci {umbra iubitei) 132 Eroare 50 : incepand de acolo de unde gre§isem. Plictiseala: adunand toamna prin literele memoriei. Sonet: mi-a cazut in par o noua stea alba. Urmeaza cateva haikuri extinse, definijionale, sintagmatice . Haiku, in sine, e o forma poetica a concentrarii maxime a expunerii, a tu§elor principale ale unui sentiment sau cadru. Pentru mine haikul a fost intotdeauna poezia desavdrsirii, pentru ca transforms expunerea intr-un simbol, intr-o metanarafiune. 133 Construc^ie: albul zilei pictat pe toate gardurile inimii. Constatare: am impresia ca eu sunt cat un poem al cerului. Afis: ingerul purta imaginile mele prin suflet de scris. 134 Uimire: din departare ma vad. . . Dar eu sunt... aproapel In ploaie: simt poezia cdzdnd. §i eu o audi Detaliu: elanul cade pe rana pietrelor. Eu sunt din el. 135 Contemplate: lini§te, u§or, ca unfulg, adormeam. Diminea^a ma rasfrdng in apele rasaritului. Sunt o picatura de roua albas tr a. De ce nu pot mini cand arde focul?... A§ vedea sufletele nemuritorilor . . . 136 Sub iarba greierii au inceput sd-si cdnte trupurile. Se apropie inserarea inserdrilor. Steaua gandurilor de piatra se insingura a§teptandu-se. In cenu§a focului respird pasarile anotimpului mut. 137 Pe ramurile gandului au asfintit cocorii. Sunt verde de iarba. M-am transformat in frunza. Glasul nop^ii imi canta elegia frunzelor de salcam. 138 piatra ruginita (memoria) Cules din cuvinte, trupul meu parasit mirarii. Florile lacrimilor au albit sub umbra mea de paltin. 139 Am incercat sa ma privesc. Eram subfire ca o idee. E atata tacerel.. Glasul lebedei intra in mine. Umbrele zilei s-au mutat pe foaia mea ingdndurdnd-o. 140 Ce trist, cand picaturile de roua sunt defocl... Ma invalui in al nop^ii alai de nunta. Doamne, ce somn mi se face!... 141 Ma intalnesc cu al cura^irii foe peren in dansul ploilor de primavara. Sa §tii, ca anotimpul ma cerel . . . 142 Ma rog sa cada o stea intru poem... in al meu sdnge. 143 Sunt de atatea ori mai singur cu noaptea. Ranindu-ma fericirea pldng pe al aripei zbor. 144 Zbor: pe lini§tea din jur se a§aza timpul. Tu e§ti o lini§te vdnduta nop^ii. 145 Sunt aproape beat de cuvinte. §i nu ma lasa via^a sa adorm . . . O, ce be^ie e dragostea care nu se mai terminal 146 Misterul: cupa penelor de fructe in dansul oului. Incantarea: venele amare ale sarutului mfuga iluziei. 147 Copacii: zidul ghearelor de frimze. Cerul: mugetul bisericii de stele. poem cu semin^e domestice (adolescer^a) 148 liturghie de mirosuri galbene (reveria) desert al parfumului rebel (moda) suprafa^a de oglinzi albe (lacul) 149 plictis al sculpturii de metal (ora§ul) fir de lapte doinit (pastorul) fereastra a lini§tii (campia) 150 casa visului alb (patul) cere deschis (extazul) paine fldmdndd (tacerea) 151 trenul respira^iei (existen^a) acul rozelor din ferestre (ploaia) ceremonial de ghea^a (zapada) 152 rugacwnea morilor de vant (entuziasmul uman) tulpini de cocori (zilele cu lini§te) umbra zborului (cuvantul) 153 radacini in piatra (sentimentele sincere) pleoapa aripei (plimbare in pare) galbenu§ sensibil (bucuria) 154 diftongul indragostirii (declara^ia de dragoste) fructul macaralei (blocul) ciocul zborului (libertatea) 155 culoare erodata (femeia tristd) diniii ochiului (indragostirea) STLTuXxApresat (iubirea trecutd) 156 flori red (mainile ei) valuri defrig (zilele triste) adormirea vitezei (lini§tea) 157 §nur de vise (via^a) copite de paine (munca) prafde muguri (padurea) 158 botez al sprancenelor (privirea) osul de lumina (steaua) Te sarutam cu un rasarit de soare nou. Ie§isera stelele. 159 jumata^i imperfecte (paradoxurile) Ea - un trup. Iubirea ei. . .nevazuta. pene cazdnd, albindu-se (zorii diminetii) 160 In §arpele brodat pe cristalinul ochiului, ma bucur. Dincolo de noi... o u§a se intredeschide. E iubirea pe care nu §tim cum sd o explicdm mai frenetic. albul intunericului (perfectiunea) 161 51 prieten de sare (lacrima plansa) §oaptele cuvintelor (scrisoarea) 51 Pana aici am transcris 24 defoi manuscriptice din volumul al treilea de poeme. 162 tipat vertical (rugaciunea) sdmburii eternita^ii (Sfintii) regasirea lebedelor (genealogia) 163 linie licurinda (omida) ovalul cu aripi (pasarea) 164 praful ve§niciei (eroii) albatro§ii absolutului (geniile) 165 lumina zburdnd (fluturele alb) Batrane^ea: maipuiine cuvinte rostite. Fascina^ia: oprire a respira^iei. 166 Capodopera: terminarea cuvintelor. Nebunia geniului: luciditatea absoluta. eclipsa ochilor (somnul) 167 al intunericului viu (culoarea nop^ii) de albul zorilor (orizontul inceputului de zi) 168 Totul deschis. Ploaia cazand in sus. Sufletul dansdnd prin semne. Oul ramand inch is. Plecand... Niciodata regdsindu-te . . . 169 Inainte. Intorcdnd sensul. Punctul: lumindndu-se in sine. Sfera: acela§i punct depdrtdndu-se. 170 pe fruntea-mi fereastra (spiritul) Coborand dinspre inceput . .pasarile zburau. spunand: lumina albindu-se din intuneric. Ill carpe diem: traind ca uitdnd. Fortuna labilis: pasarile sunt din altele. 172 duet de §ase (ochii) de nenumarate nenumarari (nisipul) 173 viteza sensului (semnifica^ia) cumparata din cuvant (ideea literei) 174 u§a de lumina (mana intinsa prietenului) caietul admira^iei (imensitatea cuvantului) 175 Cheama-mi sentinta umbrei ! E lini§te nemarginita. In mine striga secundele. E rugaciunea astrului. Inlacrimand tacerea. Ca la o masa a§tept. 176 Adun semin^le. §tiu ca tulpinile cresc in arbori. Ploaie de singuratate. Langa asfiniit fruntea. Frunze inverzind vantul. Teama - o lit era. Ill Ninsoarea e adormita langa frig. Pasarea e in agonie. E de ajuns numai s-o imbrafi§ezi, daca ai mdini. 178 Calul nechezand in a§teptare. Fanul odihnindu-se la umbra mea. Stelele fiind cosite... Deodata... liber. 179 Lumina // arata pe Dumnezeu. Ca dintr-o fantana - iubirea. Un inger ucis. Ca o lumina ranita • • 52 mima . 52 Pana aici am redat 29 de file manuscriptice din volumul al 3-lea de poeme. 180 Apele ajung dedesubt. Pamantul - o lumind. O lacrima cdzdnd. . . O detunatura., §i apoi... tdcere. 181 zborul lacrimei privind in soare cifra asfiniind (varsta) strigat infinit (coco§ul) 182 arcul timpului (reintalnirea) Intindere de stele. Numai eu privind. 183 iubire cristalina (Dunarea) pamant dulce (t.ara mea, Romania) ochiul ve§niciei (satul romanesc) paine curata (limba mea, iubita mea limba romdna, in care ma innemuresc) geana luminii (inserarea) 53 53 Poezia definifie, defini^ionala pe care am incercat-o din plin in acest volum de versuri este eminamente metaforica. Ea dore§te sd chintesenfieze crezurile mele vizavi de diverse probleme §i, tocmai prin aceasta, o face sa fie o poezie esenfiald, inimitabila, addnc personalizatoare. 184 dansul mieilor (floarea de vi§in) coaja luminii (bucuria) copacul somnului (inima) 185 Turmele visului alb. Pe sub stele... zapada. Caii amurgindu-se. Sub semnul cifrelor somnul. 186 Frunzele ruginite. Ca un fulg cifrele zburdnd. Apa curgand. Prin ea ceasornicul. 187 Cifra, in ea insa§i, este o na§tere. In trupul ierbii. Acolo se recita sufletul meu. 188 Pietrele mele au un sdnge iubit in suflet. sufletul: ca un poem visdnd lumina. 189 cuvantul: ca un suflet inaliandu-se dintre ape. Zboruri prin ferestre. lumina, intunericul. . Caderile stelelor ruginii. Insu§i pamantul primindu-le. 190 Vai, a inflorit peste ochii mei sarutull . . . u§i despletite in singuratatea ferestrei (lumina) 191 Sufletul ploilor tarzii. Ca o nunta prin iarba. Sunt orb in lumina. In aceasta lumina difuza. 192 Templul din ulmi. Cand noaptea se regase§te in mine. Umbrele vorbesc de sub pa§i... Cum sd nu Te ascult, Dumnezeul meu? ! 193 Privesc in cifre. Simt. Aud in copaci cum toate diminetile se intorc inapoi, la tine, ca sd te iubeascd. 194 noapte in litera (ochiul meu te cite§te) Revin din inapoi. In talpa-mi s-au incizat lacrimile. Sub ochi sunt luminile. 195 Durerea cuvintelor. Focul sacru arzdndu-mi irisul. In. Chiar intru. §i... nevazand. 196 Aici, dincolo . . . Cuvintele simple, cele mai simple cuvinte care ifi spun totul. Beteala de cuvinte. Ca un botez cazdnd din vrabii. 197 Sticla cerului albind in ceasornic... Cam a§a arata tacerile care ne sinucid bucuriile ! De octombrie. Ploaia taind umbrele. 198 Singuri. Innebunind ochiul de dincolo inspre mine. Drumul singurata^ii. Mai sunt §i voi fi al cerului. Misterul meu este focul. 199 Spinarea cifrelor. In golul enorm caut pipaitul. Aripile de sticla pe umerii padurii. §i in urma mistretului glon^ul pietrifwdndu-se. 200 Aripile crucii cdzdnd in ochii mei. Aceasta este o linie trans cendentald ! Taind tulpina. Prin aer, pldnse, zborurile. 201 Inchizdnd ochiul. Vederea ramanand nevedere. Fulgi impuri. Radacinile singure. In doua jumata^i. Marul: acela§i prieten. 202 Omoara-^i sanul, iubito, pe pianul muzicii! Natura e rotunda. Intai sd mor. Totul se na§te primului. 203 Organul vederii nu are urechi. Sunetul trece prin miocard. Nop^ile se contopesc. §tiu, o, atat de bine, ca totul nu a inceput inca! 204 Deschide-mi ferestrele ! Ochii mei sunt enigme de gheafa vie. Rastigne§te-ma! Bate-mi cuiele in sange! §i apoi saruta-ma cu rugaciunile tale pentru mine. 205 Inapoi cheama-ma\ Inapoi cu mine insumi §i cu tine insaii. Fructul zemos. Ochiul mdncdnd destramarea. 206 De zi, noaptea legandu-se printr-o singura aripa atat de explicita. Crede-ma, pus sa cante durerea, ochiul canta cuvintele. §i ele sunt bolnave de dragoste 54 Finalul celui de al treilea volum de poeme... din care am redat partial 207 Cuprins Dimensiunea cuvdntului (vol. 2, poeme, 1997) 1. Poema gdndurilor [2-13] 2. Femeia in contur negru [14] 3. Preludiu clasic [15] 4. Regretabil pentru noi [16] 5. Indrdgostire defiecare zi [17] 6. Peregrinare [18-19] 7. Poem optimist [20] 8. Pleddnd pentru ce mai existd [21-22] 9. Povestea capacului dintr-un pare [23-24] 10. Gustul disperdrii de a spune [25-28] 11. Cdntecul poetului [29-32] 12. Oratie de nuntd [33] 13. Oprire a unei sacrificdri [34] 14. [Prietenii poetului...] [35] 15. [Vorbirealemnului...] [36] 16. [Ragetul cerbului...] [37] 17. [Alunecareaclipei...] [38] 18. [Sanul tau...] [39] 19. Ciclul germindrii [40] 20. Conturul cu umbre [41] 21. Cutia Pandorei [42] 22. [Memoria...] [43] 23. [Timpul ars...] [44] 24. Cdntec rimat [45] 25. Intdlnire la cumpdna noptii [46] 26. [Dimineata despletita...] [47] 27. [Unicul amor...] [48] 28. Lied [49] 29. [Sunetul spiritului...] [50] 30. Abreviar [51] 31. [Caii amurgului...] [52] 32. [Pasari zburande...] [53] 33. Covorul rosu [54] 34. Carnaval de intentii [55] 35. Agenda iernii [56] 36. Atentat la glossa [57] 37. Incizie cuprezumtii [58] 38. Poem dintr-un poem [59-60] 39. Drum far a infinit [61] 40. In secolul vitezei [62] 41. In oceanul de ape std visul [63] 42. Profetie pentru ferestre [64] 43. Dinainte de visul dragostei [65] Fz7e de jurnal. Inainte de a implini 19 ani...si putin dupd aceea [66-82] Rosu transcendental (vol. 3, poeme, 1997) 1. Poem [83] 2. Plans [84] 3. Vis [85] 4. [Roteste-mibratul...] [86] 5. [De cand adormeam...] [87] 6. [M-amintors...] [88] 7. [Lasa-ma...] [89] 8. [Ma tern sa-ti spun...] [90] 9. [Atinge-mi ochii...] [91] 10. [In tamplaluminii...] [92] 11. [De frumuseteata...] [93] 12. [Dezbraca-tilumina...] [94] 13. Poem simplu [95] 14. [Rodul lacrimei...] [96] 15. [Pe genunchiul gol...] [97] 16. [Undeplecitu...] [98] 17. [Am savin...] [99] 18. [Nu imi este teama...] [100] 19. [Jertfaadusa...] [101] 20. [Candpasarile...] [102] 21. [Doamna...] [103] 22. [Invatsamarog...] [104] 23. [Credeamintine...] [105] 24. [Blesteama-mi visul...] [106] 25. [Candlngerii...][107] 26. [Petalele...] [108] 27. [E pustiu...] [109] 28. [Sufarde stele...] [110] 29. [Imbratiseaza-mi ochii...] [Ill] 30. [Cerul...] [112] 31. [Pisicatrecea...] [113] 32. [Este atat de simplu...] [114] 33. [Am orbit...] [115] 34. [Dinfrunte...] [116] 35. [Inimile noptii...] [117] 36. [Chiar acum.'..] [118] 37. [Cocorii...] [119] 38. [Trezeste-ma...] [120] 39. [De catevanopti...] [121] 40. [Bat dinpalmele diminetii...] [122] 41. [Gladiolele...] [123] 42. [Lacoltulplanetei...] [124] 43. [Te mint cu visele mele...] [125] 44. [Se naste iarasi...] [126] 45. [Asteptam sa-mi acoperi...] [127] 46. [Cerul innorat...] [128] 47. [Broasca sarind...] [129] 48. [Vis spoit...] [130] 49. [Lemn verde...] [131] 50. [Fantasma alergand...] [132] 51. [Eroare...] [133] 52. [Constructie...] [134] 53. [Uimire...] [135] 54. [Contemplatie...] [136] 55. [Sub iarba...'] [137] 56. [Pe ramurile gandului...] [138] 57. [Piatraruginita...] [139] 58. [Amincercat...] [140] 59. [Cetrist...] [141] 60. [Maintalnesc...] [142] 61.[Marog...] [143] 62. [Sunt de atatea ori...] [144] 63. [Zbor...] [145] 64. [Suntaproape...] [146] 65. [Misterul...] [147] 66. [Copacii...] [148] 67. 68. 69. 70. 71. 72. 73. 74. 75. 76. 77. liturghie de mirosuri...] [149] plictis...] [150] casa...] [151] trenulrespiratiei...] [152] rugaciunea...] [153] radacini in piatra...] [154] diftongul indragostiri...] [155] culoare erodata...] [156] florireci...] [157] snur de vise...] [158] botez al sprancenelor...] [159] 78. [jumatati imperfecte...] [160] 79. [In sarpelebrodat...] [161] 80. [prieten de sare...] [162] 81. [tipat vertical...] [163] 82. [linie licurinda...] [164] 83. [praful vesniciei...] [165] 84. [lumina zburand...] [166] 85. [Capodopera...] [167] 86. [al intunericului viu...] [168] 87. [Totul deschis...] [169] 88. [Inainte...] [170] 89. [pe fruntea-mi...] [171] 90. [carpe diem...] [172] 91. [duet...] [173] 92. [viteza sensului...] [174] 93. [usa de lumina...] [175] 94. [Cheama-mi sentinta...] [176] 95. [Adun semintele...] [177] 96. [Ninsoareae adormita...] [178] 97. [Calul nechezand...] [179] 98. [Lumina II arata...] [180] 99. [Apele ajung...] [181] 100. [zborullacrimei...] [182] 101. [arcultimpului...] [183] 102. [iubire cristalina...] [184] 103. [dansul mieilor...] [185] 104. [Turmele visului...] [186] 105. [Frunzeleruginite...] [187] 106. [Cifra...] [188] 107. [Pietrelemele...] [189] 108. [cuvantul...] [190] 109. [Vai, ainflorit...] [191] 110. [Sufletulploilor...] [192] 111. [Templul...] [193] 112. [Privescincifre...] [194] 113. [noapte in litem...] [195] 114. [Durereacuvintelor...] [196] 115. [Aid...] [197] 116. [Stick cerului...] [198] 117. [Singuri...] [199] 118. [Spinareacifrelor...] [200] 119. [Aripile crucii...] [201] 120. [Inchizand ochiul...] [202] 121. [Omoara-ti sanul, iubito...] [203] 122. [Organulvederii...] [204] 123. [Deschide-miferestrele...] [205] 124. [Inapoi...] [206] 125. [De zi...] [207] Teologie pentru azi 2011 Editia de fata este o editie 5 5 9 online gratuitd si e proprietatea Pr. Dr. Dorin Octavian Piciorus Ea nupoatefi tipdritd si comer cializatd 5 fara acordul direct al Pr. Dr. Dorin Octavian Piciorus Pr. Dr. Dorin Octavian Piciorus Teologie pentru azi Toate drepturile rezervate